Ne bucuram de multe ori cind se sfarseste un an,fara ca macar o clipa sa intelegem ca de fapt trece din viata
noastra.Ne cantonam la prezent si la ce va fi,stergind uneori cu buretele urmele anului trecut. Si de aici renasc unele motivii , care ma fac sa-mi exprim opinii fata de tot ce s-a petrecut in jurul meu.Si daca acea decizie ,deloc formala,de-a renunta nu la porumbei,ci la sportul columbofil a suferit taraganare , motivatia principala a fost tot porumbelul. Aceste fiinte dela care asteptam multe si altii chiar vreau sa se iimbogateasca de pe urma lor.
Nu am renuntat atunci cind citiva nemernici mi-au pus cununa de spini pe cap. Primul pas pe care l-am facut ,a fost acela de-a nu mai retine tineret,de-a vinde o parte din pasarile detiunute.
Ca sa rezisti inca 5 ani fara o selectie foarte dura si fara tineret verificat de inlocuire,nu cred ca e chiar simplu.Dar recunosc ca este greu, dar nu atat incit sa nu mai pot contionua sa cresc porumbei.
Chiar daca seamana a lauda,pasiunea cea mai mare o am pentru palmares ,indiferent de categorie, cu toate ca preferinta mea este demifondul. Prin asta s-a vazut cateodata ignoranta altora, spunand ca sunt concurent de "de peste deal".
Au fost si ani de prigoana ,din care am fost si crescator fruntas, si cateodata de locul 1, si ce vina port eu ca idolii unora s-au dus incet pe tobogan ,lucru care acum se vede mult mai clar .Dar asta se poate vedea doar citind cartile, si daca ar mai si pricepe!Eu am doua exemple in columbofilie si-acesta este M.Romulus si Ad. Scharlekens care prin tot ce spun recunoaste ca „orice se poate”si „cauta sa fi cit mai original in tot ce faci”.
Trecind de la introducere la esenta ,care cred ca poate defini titlul articolului,pentru ca exista citeva „caricaturi columbofile” ,pregatiti in orice moment sa apese pe tragaci,doar pentru ca au investit si asteapta sa cada de sus ceva „greu” si deocamdata vine cu stropul sau deloc. Asa s-au inscaunat de-a lungul timpului citiva „regi” ai acestei „jungle columbofile”,transformind frumusetea sportului columbofil de multe ori intr-o mascarada,tocmai pentru ca unii nu stiu sa aprecieze chiar si putinul dintr-un moment,iar eu am descoperit ca si acesta poate deveni ulterior, comoara.
Dezamagit de o catastrofa din 26 06 2010, si de neatentia delegatilor si nunumai, dar avea sa se intimple ceva unic in viata mea de columbofil. Intr-o zi de octombrie aflu de la bunul meu prieten ca un porumbel de al meu este postat pe internet la porumbei pripasiti. Imediat dau un telefon la care se prezinta un cetatean din Caras Severin, ma anunta ca intro seara tirziu o pasare a poposit in voliera lui. Ma asteptam sa-mi puna intrebari gen de unde,din ce se trage etc. . . pentru care eu am citeva raspunsuri exacte ,dar nu a fost asa.Prin tot ce a facut ulterior a dat dovada de bunacredinta.Mi-a spus doar atit ,ca are porumbei, si ca nu se poate bucura de necazul altuia.Bineinteles ca inainte de toate i-am solicitat pretul de rascumparare insa nici vorba de asa ceva. Desi paream dezinteresat la telefon.,in dimineata urmatoare pana eu m-am dezmeticit cum sa recuperz pasarea , am uitat sa mai sun persoana respectiva. Insa omul nu a renuntat la binevointa pe care o avea si pasarea a fost trimisa prin posta. Pe moment ma vazusem cu sacii in caruta si ma facusem de ris.Acea zi a fost o mare bucurie si nici acum cind privesc pasarea nu-mi vine sa cred,probabil si datorita bunavointei unui om pe care nu-l vazusem niciodata.
Insa ulterior aceasta pasare a devenit loc 1 demif.jud. si loc 12 nat.
Pentru un asa gest,cuvintele sint mici , insuficiente si poate nefolositoare ,insa toata viata voi ramine dator moral acestui crescator .
Despre pasari eu am o anumita viziune per ansamblu , unde nu-mi place sa arbitrez pasarile cuiva in curtea lui pentru ca el le hraneste.Fiecare are filozofia lui , insa la fapte(rezultate) nu se poate discuta, fara a demonstra.
Toti am avut de-a lungul timpului sa bagam foarfeca in aripa unei pasari intr-un moment de neputinta si nu e de mirare cind multi sint acolo unde le este locul pentru ca una din preocupari e pricopseala.
Iar a doua bucurie din anul columbofil 2011, din nou ciuntit,a fost femela 0692006 -10 sora de tata cu porumbelul amintit mai sus, care in 2011 avea loc 2 demif. tin. jud. si loc 14 nat. avea sa participe si ea la expo nat.
In cojunctura rezultatelor ce aveau sa fie prin varianta viteza-demifond,avansam spre locul 1 .
In ciuda organizarii am avut sosiri „a la carte” la cativa care ma interesau in mod deosebit ,cu care rasturnam citeva ierarhii la unele categorii si nu doar la nivel local. Stiu insa un lucru,acela ca istoria nu se prea repeta.Iar in conditiile in care campionatul este dat peste cap ,mai toti raminind furati doar de mirajul maratoanelor,care pentru multi sint mai grele decit carnea de porc in sarbatori.Asa ca multe pasari cu sanse teoretice,au facut nimic ,putin sau insuficient.
Atunci vrem sa ne batem cu Constanta,Prahova si altii?Nu ,trebuie sa cascam gura ,sa batem la usa lor sa ne vinda marfa pentru ca au rezultate. Si ca sa ma abat putin,cred ca Exp.Nat.in fiecare an iti poate deschide ochii (daca poti si vrei sa vezi) la categorii care te intereseaza.Acolo vezi cum se bulugesc oamenii pe linga nea-cutare,fond sau maraton . Dar asta-i problema fiecaruia. Ca sa nu mai vorbesc ca pe linga pasarile AS cu 15 etape,trec multi ca pe linga o vie culeasa socotind ca e banal intimplator si chiar usor.Dar si aici ,ca si la alte categorii,pasarile bune nu se lipesc de locul 1 pe etapa,in schimb am vazut constanta in treimea superioara a clasamentului si de aceea sint acolo expuse.
La toate categoriile e usor cind sti si ai cu ce.Dar pe acesti oameni cu 15 etape bune(excuzind ca sint nume consacrate si stapinii categoriei)nu cred ca-i suspecteaza cineva ca pe la noi cu
10.Cu asa realizari esti privit ca un ciulin intr-un buchet de flori.Semn ca pe ici pe colo oamenii se mai si suspecteaza,dar se mai si respecta.
A juca un campionat complet ar creste fiecarui sansa ca macar la o categorie sa lupte pentru palmares(ma refer la care stiu sa lege mai mult de 3 etape la pasare –si astia au gura spurcata). De aceea eu in fata palmaresului imi ridic caciula pentru ca rezultatele dintr-un an pot fi si o intimplare. La asta mai lipeste una buna si poti fi campion,dar cind discuti de norme de la 6 etape in sus problemele se schimba.Rog a nu se intelege ca ignor rezultatele cuiva ,dar care a ajuns cu 2 etape in virful piramidei sa faca fabrica din ei, nu ca mine sa-i mai supere... poate pe viitor.Dar in plasa celor care dezvolta o astfel de industrie cad sigur foarte multi,dar din nou e treaba fiecaruia.
De ce oamenii care te cunosc de-o „viata”,folosesc proceduri cu care sa te ingroape? Cita bucurie iti poate face un necunoscut care se vede ca are material crestin in el iar eu ce pot face e sa-l asigur de prietenia si respectul meu.Admir oameni ca acesta, oricum in urma noastra nu ramin decit niste amintiri.
